Eunu mă căiesc,c-am adunat în suflet şi noroi-dar mă gândesc la tine.Cu gheare de luminăo dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,că sufletul mi-aşa curat,cum gândul tău il vrea,cum inima iubirii tale-l crede.Vei plânge mult atunci ori vei ierta?Vei plânge mult ori vei zâmbide razele acelei dimineţi,în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"
Lucian Blaga, Poemele luminii (1919)
Eşti minunată ...
RăspundețiȘtergere