4 septembrie 2010

Fărmâme

Să îți povestesc de toate iubirile mele, de toate culorile care mi-au sunat în ureche?

Toate au fost fantastice până la un punct. Stă în firea lucrurilor să-mi doresc ceea ce nu am încă, să mă arunc în brațele eternului necunoscut și să mă numesc femeie. Nu, nu cunosc pe deplin însemnătatea acestui cuvant și nu sunt demnă de păcatele mele. Cerebralitate și pasiune, asumarea faptului împlinit sau șovăiala de dinainte.

Totul se întâmplă nefiresc... Și se sfârșește la fel… când necunoscutul de lânga tine are un nume acum.